Proiectul Eco Avrig - lacuri de munte curate

Igienizarea Lacului Avrig din Munţii Făgăraşului, a căldării glaciare şi a traseelor din preajmă, sensibilizarea turiştilor asupra problemei abandonării deşeurilor în natură şi refacerea marcajelor din zonă au un nume comun: EcoAvrig. Toate detaliile legate de proiectul derulat în anii 2005 - 2008 se află în articolul de mai jos. Pentru o navigare mai uşoară între capitolele articolului folosiţi cuprinsul de mai jos. Dacă doriţi să descărcaţi înainte varianta electronică a pliantului dedicat proiectului, faceţi click aici.

Problema
Situaţia iniţială
Chemarea la acţiune
Metoda de lucru
Rezultate
Echipa, parteneri, sponsori
Continuitate

Presa despre Eco Avrig

În Munţii Făgăraşului, la o distanţă de trei ore de urcat de la cabana Bărcaciu, aşezat fiind într-o căldare glaciară suspendată sub vârful Ciortea, nu departe de vârfurile Gârbova şi Scara, se află Lacul Avrig (alt. 2010 m). Pitorescul său ne cheamă atât pe timp de vară dar şi în toiul iernii.

ÎNSĂ! ...

PROBLEMA CU CARE NE-AM CONFRUNTAT ŞI CARE ESTE DE ACTUALITATE ÎN CAZUL ALTOR LACURI MONTANE

Deşi Lacul Avrig, este un important loc de popas pentru turiştii care parcurg creasta principală a Munţilor Făgăraşului, în orice anotimp, acesta este grav afectat de poluarea cu deşeurile abandonate de turiştii iresponsabili.
Ceea ce ar fi trebuit să fie un loc de popas unde să ne potolim setea din apa cristalină a lacului şi unde să campăm cu plăcere, a devenit, după decenii de ignoranţă şi comportament necivilizat, o zonă aproape dezagreabilă, plină de gunoaie. Aici riscăm să tăiem cortul la instalare datorită cioburilor împrăştiate în multe locuri sau să ne îmbolnăvim dacă bem din apa în care sunt aruncate deşeuri (inclusiv organice şi chimice) şi în care unii turişti se spală cu săpun şi şampon.
Poate aceştia nu ştiu, sau poate nu le pasă, că acesta este un lac cu o alimentare săracă, motiv pentru care şi emisarul situat în colţul sud estic are un debit redus, de doar 5 l / min (Decei P., Lacuri de munte – Drumeţie şi pescuit, 1981), în anii secetoşi fiind chiar secat. Astfel reîmprospătarea apei din lac se face foarte greu.

Din nefericire zona din prejma lacului s-a transformat într-unul din numeroasele “coşuri de gunoi de altitudine” din Munţii Făgăraşului. Problema este că aici nu vine maşina de salubrizare să ridice gunoiul, nu există angajaţi care să măture noaptea! Tot ce se lăsă în urmă, poate rămâne aici timp îndelungat. Zile, luni, ani, sute de ani sau chiar o perioadă nedefinită de timp, depinde cu ce se “contribuie” la grămezile de gunoaie care urâţesc malurile lacului.

Uneori chiar grămezile în sine atrag alte gunoaie. Probabil unii turişti ştiu că, în principiu, nu trebuie să-şi abandoneze deşeurile, însă, văzând acolo mormanele deja existente, gândesc că poate aşa este obiceiul locului.

Şi aşa, timp de zeci de ani, s-au adunat atât de multe deşeuri încât s-a format o “stratificare” a grămezilor existente acolo. Schiţa din imagine este elocventă.

0-5 ani: cel mai gros strat, format din ambalaje de alimente, PET-uri, pungi, conserve, butelii de gaz, articole de igiena folosite, haine rupte, etc.

5 - 10 ani: în principal conserve şi butelii de gaz ruginite, sticlă.

mai vechi de 10 ani: conserve foarte ruginite, turtite de greutatea deşeurilor de deasupra, de multe ori amestecându-se cu solul de dedesubt, foarte multă sticlă spartă (pe atunci nu erau PET-uri).

DESCRIEREA CONTEXTULUI INIŢIAL

Însa care era situaţia în teren în 2005?

În preajma lacului, mai ales în zonele preferate de campare, erau 13 grămezi/gropi cu gunoaie. Pe fundul lacului zăceau o mulţime de deşeuri, mai multe găsindu-se aproape de mal, la o distanţă aproximariv egală cu cea la care poate arunca „porcus turisticus” ceva în lac. Alte deşeuri au ajuns în lac purtate de vânt sau împinse de pe maluri de avalanşe, până chiar în mijlocul lacului. Iată cum arăta "distribuţia" gunoaielor în 2005:

TREBUIA ŞI TREBUIE SĂ FACEM CEVA!

Nu puteam sta deoparte, nu puteam ignora situaţia! Am trecut la fapte. Prima dată în august 2005 ca grup informal şi apoi, tot în august, dar în 2007, de data aceasta ca membri ai Asociaţiei Ecouri Verzi din Cluj-Napoca. Câte o săptămână în fiecare an am igienizat zona lacului Avrig şi am informat şi conştientizat turiştii. Am continuat şi în 2008, în perioada 18 - 24 august.

Se spune, şi pe bună dreptate, că ONG-urile de mediu nu trebuie să fie “gunoierii” societăţii. Autorităţile şi firmele de salubrizare trebuie să îşi facă datoria. Dar până atunci? Să mergem la şi pe munte printre gunoaie? Noi, împreună cu partenerii şi colaboratorii noştri, am ales să nu mai ignorăm urâtul, şi să redăm muntelui frumuseţea!

METODA DE LUCRU

De multe ori o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte, spune un proverb. Iată cum am lucrat:

Sortăm	Compactăm
Ambalăm	Cântărim şi ţinem evidenţa
Mascăm urmelor fostelor grămezi de deşeuri, pentru a nu mai "tenta" turiştii să arunce din nou gunoaie în acel loc	Transportăm deşeurile la cabana Poiana Neamţului (de aici pot fi transportate cu auto) - până acolo avem 3 ore de coborât şi apoi 5 ore de urcat înapoi

Deşi ne-a făcut mare placere să fim în Făgaraş, nu ne-a fost uşor. În 2005 am avut parte de vreme destul de rea, cu ploi şi vânt puternic. În fiecare an cantitatea mare de deşeuri ne-a dat mult de furcă, la fel şi distanţa mare până la cabana Poiana Neamţului, unde am avut instalat un container. Condiţiile neigienice de muncă, faptul că strânsul gunoaielor nu este o activitate atractivă pentru voluntari sau lipsa fondurilor au îngreunat desfăşurarea proiectului.

CE ŞI CÂT AM REUŞIT SĂ FACEM?

După activităţile derulate în total pe perioada a trei săptămâni (câte una în lunile august din 2005, 2007 şi 2008), Ecouri Verzi, împreună cu partenerii săi, au reuşit igienizarea Lacului Avrig, a căldării glaciare omonime şi a traseelor din preajmă.

Toate acestea le-am denumit generic EcoAvrig, şi reprezintă un proiect care adresează atât informarea şi conştientizarea turiştilor asupra problemei abandonării deşeurilor în natură cât şi igienizarea pitorescului lac de sub vârful Ciortea şi refacerea traseelor turistice.

Ultima groapă/grămadă de gunoaie (care a fost şi cea mai mare) a fost îndepărtată în săptămâna 18-24 August 2008. De asemenea a fost curăţat şi fundul lacului, până la o adâncime maximă de 1,5 m. Anul acesta au fost cărate cu rucsacul peste 490 de kg de deşeuri. În total, în cei trei ani, au fost evacuate 1075 kg de deseuri!!! Efortul a fost unul considerabil, ţinând cont că până la lac se urcă 5-6 ore iar pentru coborâre sunt necesare 2-3 ore. Pentru realizarea obiectivelor proiectului au fost necesare 236 zile de muncă/persoană.

Încet dar sigur, groapă cu groapă, kilogram cu kilogram, deşeurile au fost îndepărtate de la Lacul Avrig, care a devenit din nou un loc plăcut de popas.

Înainte	După EcoAvrig 2005
După EcoAvrig 2007	După EcoAvrig 2008

Pe lângă munca de igienizare, în 2008 au mai fost transportaţi până în creastă doi stâlpi de marcaj care au fost instalaţi la Lacul Avrig şi în şaua dintre Gârbova şi Scara. De asemenea a fost reinstalat stâlpul de marcaj din Portiţa Avrigului, aflat acolo, dar căzut la pământ.

Pentru a lucra şi la cauze, nu doar la efect, am purtat discuţii cu turiştii întâlniţi, explicându-le ce facem şi de ce trebuie să îşi evacueze deşeurile sau să nu se spele în lac. Am distribuit pliante care pun în antiteză frumuseţea florei montane cu inesteticul deşeurilor abandonate pe trasee. Acestea mai sunt disponibile la cabana Bârcaciu sau poate fi descărcată varianta electronică de mai jos:

DATORITĂ LOR A FOST TOTUL POSIBIL - ECHIPA, PARTENERI, SPONSORI

Doresc să mulţumesc în primul rând entuziaştilor care au contribuit în toţi cei trei ani ai EcoAvrig, care au transpirat pe pantele până la Barcaciu sau până la lac şi care au înghiţit praful plin de rugină a conservelor şi deşeurilor compactate/sortate la faţa locului:

Alina, Bogdan, Carmen, Ioana, Horaţiu, Ramona - Ecouri Verzi
George Modog - unul din cei trei "veterani" ai EcoAvrig
Mandy, Doug şi Ed - Peace Corp România
Amalia şi Pompei - EGEA Cluj Napoca
Corina şi Vali - studenţi geologi
Ovidiu - Facultatea de Ştiinta Mediului, Oradea
Joachim Jaudas - ISF München
George Şerban, Iulian Pănescu şi încă un coleg de-al lor de la Serviciul Salvamont CJ Sibiu
Andrei (coleg cu Bogdan)
alţi trei turisti carora nu le reţin numele şi care ne-au ajutat sporadic

Lor li se adaugă şi cei care au lucrat din greu în 2007:
Alexandra, Andrei, Andrea, Călin Fluieraş, Corina, Darius, Doria, Flaviu, Gabi, Ionuţ, Laurenţiu - Ecouri Verzi
membri ai Serviciului Salvamont CJ Sibiu
In acel an am colaborat mai ales cu Asociaţia Salvatorilor Montani din Sibiu, parteneri principali ai ediţiei respective a EcoAvrig, prin proiectul "Ecopicnic", finanţat de ANSIT. Din partea ASMS au contribuit Andrei, Laura şi înca o colegă. Ne-au fost parteneri şi Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor - SKV -

Şi trebuie menţionaţi colegii cu care am pornit la drum, în cadrul primei ediţii, în 2005: Călin Hăndăbuţ, Cristina şi David Opriş, Mihai Dragomir.

Parteneri ne-au fost în acest an EGEA Cluj Napoca, voluntari Peace Corp România, cabana Bârcaciu, Serviciul Salvamont CJ Sibiu şi Clubul Montan Apuseni. Primaria Avrig şi Asociaţia Prietenii Avrigului au asigurat tranportul voluntarilor de la Sibiu la Poiana Neamţului şi retur şi au organizat transportul containerului instalat la Poiana Neamţului. Din partea cabanei Bârcaciu - www.barcaciu.ro , am avut parte pe tot parcursul săptămânii de ceaiuri calde şi de câte o supă delicioasă, marcă înregistrată Coana Mariana (cunoscătorii ştiu despre ce vorbesc :) ). În plus, o parte din voluntarii din echipa noastră au fost găzduţi la cabană iar parte din deşeuri au fost transportate cu măgarii cabanei.

EGEA Cluj-Napoca

Asociația Prietenii Avrigului

Ne-am bucurat de sprijinul acordat de către sponsori astfel:

NovetRo - importator unic Hannah, sponsor principal care a oferit Asociaţiei Ecouri Verzi un cort şi premiul pentru cel mai bun voluntar, un sac de dormit Bivak. Premiul a fost câştigat de George Modog, cu 61,5 kg de deşeuri transportate în 2008.

ISF München pentru sprijinul finaciar şi prezenţa lui Joachim Jaudas la activitate.

Ocolul Silvic Izvorul Florii şi DS Sibiu, Ocolul Silvic Avrig care ne-au sprijinit din punct de vedere financiar pentru a acoperi parţial costurile de transport ale voluntarilor şi pentru refacerea traseelor turistice în luna septembrie.

PLANURI DE VIITOR, CONTINUITATE

În perioada imediat următoare, cu sprijinul Serviciului Salvamont CJ Sibiu şi al Primăriei Avrig, plănuim să refacem traseele turistice din preajma lacului prin revopsirea marcajelor, instalarea săgetilor indicatoare, îmbunătăţirea potecilor în părţile erodate/abrupte/expuse, să instalăm un panou informativ care să recomande turiştilor comportamentul responsabil faţă de natură şi să indice locul cu apă curgătoare (altfel majoritatea îşi spală vasele, hainele sau pe ei înşişi în lac folosind săpunuri sau detergenţi).

Pentru a replica ceea ce am facut la lacul Avrig şi în cazul altor lacuri montane, Ecouri Verzi intenţionează să demareze la anul programul "Adoptă un lac, adoptă o potecă" prin care doreşte să împărtăşească experinţa sa cu organizaţiile, instituţiile, companiile sau voluntarii de mediu care vor să se implice în astfel de acţiuni. Ne bucurăm ca iniţiativa noastră nu a fost singulară, iar lacul Avrig se adaugă lacurilor curate din Munţii Făgăraşului, Călţun, Capra şi Bâlea, care au devenit mai limpezi prin efortul depus de organizaţiile implicate în proiectele derulate pentru igienizarea lacurilor menţionate.

Înapoi la prima pagină